Astept Parerile Voastre

Loading...

vineri, 20 mai 2011

Camila



Cămila (din arabă Djemal sau ebraică Gamal) este un mamifer erbivor rumegător din Africa de Nord şi din Asia, de talie mare, cu o cocoaşă de grăsime pe spate (cămila dromader-Camelus dromaderies-) sau cu două cocoaşe (cămila bactriană-Camelus bactrianus-), folosit la transport în regiunile de deşert. Cămila bactriană sălbatică (C. bactrianus ferus) are caracteristici mai apropiate de speciile fosile, de exemplu C. alutensis (descoperită pe valea Oltului de Grigoriu Ştefănescu), decât de forma domestică. Cămila aparţine de familia Camelidae, familie de care mai aparţin şi rumegătoarele din America (guanako, lama, alpaka şi vicunia). Asemănarea dunelor din deşert cu valurile mării ca şi mersul legănat al cămilelor a făcut ca ea să fie denumită „Corabia deşertului”.

Morfologie

Cămila se deosebeşte de rudele ei din Lumea Nouă prin talia corpului mai mare (înălţimea la greabăn între 225 - 345 cm şi greutatea între 300 - 700 kg), şi prin faptul că are una sau două cocoaşe. Cămilele au coada relativ scurtă (35 - 55 cm), culoarea blănii are nuanţe de la brun întunecat până la un cenuşiu roşcat de culoarea nisipului. Pe când dromaderul are părul scurt ,cămila bactriană are blana cu peri foarte lungi mai ales în lunile de iarnă. Picioarele cămilelor în raport cu dimensiunea corpului sunt lungi, ele calcă pe două degete, care nu sunt acoperite de copită ci numai de o unghie îndoită care protejează degetele de la picioare care pe talpă au un sistem de suspensie alcătuit dintr-un ţesut conjunctiv moale. Animalele au gâtul şi capul lung, buza superioară despicată şi ochii au gene protectoare lungi. Orificiile nărilor se pot închide, iar stomacul cămilelor este ca şi la celelalte rumegătoare compartimentat în prestomace.





Hrănire

Cămila este adaptată la viaţa de deşert când trebuie să parcurgă fără hrană sau apă distanţe mari. Pentru aceasta cămila poate să acumuleze ca rezervă o cantitate mare de hrană şi apă. In cocoaşă ea poate să acumuleze hrană sub formă de grăsime, cu care poate să reziste fără a se hrăni timp de 30 de zile. Rezerva de apă a unei cămile acumulată în stomac atinge o cantitate între 100 şi 150 litri, cantitate suficientă pentru 2 săptămâni. Cămila poate bea în 10 minute o cantitate de 100 de litri de apă. Se spune că îngrijitorul de cămile obligă animalul să bea o cantitate mare de apă înainte de plecare. Dar teoria că o rezervă de apă ar fi cocoaşa unde lipidele se transformă în apă prin procesele de oxidare din organism este falsă:
din 28 g lipide rezultă -> o energie de 1000 kJ ->28 g glucoză -> 35 g apă
Acest proces are loc în fiecare organism animal, ea n-ar putea asigura cantitatea de apă necesară cămilei.




Răspândire

Sub forma domestică ambele specii de cămile sunt răspândite pe un areal întins în Africa şi Asia, dromaderul fiind răspândit în Africa de Nord, Arabia, iar cămila bactriană în regiunile din Asia Centrală (Manciuria, Asia Mică). Numărul populaţiei de cămile este apreciată la cca. 19 milioane, din care 14,5 milioane trăiesc în Africa (numai în Somalia trăiesc 7 milioane şi în Sudan 3 milioane de cămile).

Reproducere


Cămilele trăiesc în harem. Perioada de gestaţie la cămile este între 360 - 440 de zile, puiul de cămilă devenind într-o perioadă scurtă de timp independent şi putând alerga. La vârsta de 1 an este înţărcat şi la vârsta de 2 - 3 ani devine apt pentru reproducere. O cămilă poate trăi 40 - 50 de ani.

Un comentariu: