Astept Parerile Voastre

Loading...

marți, 24 mai 2011

Cristofor Columb

Please click on this link:

http://www.youtube.com/watch?v=6YXZemwJsH4




Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, portugheză Cristóvão Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. între august şi octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar şi-a câştigat reputaţia descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană era cunoscută numai Lumea Veche.

Numele acestui navigator se poate traduce ca şi Cristóbal: cel care îl are pe Hristos, Colón: Sfântul Duh sau porumbelul, de aici si semnătura lui Columb anterioară anului 1492 care se poate citi Xpo ferens (purtătorul lui Hristos) şi care ar putea face referinţă la Orden lui Hristos, la care ar fi putut aparţine.
Teoria cea mai citată de către istorici susţine că, Columb ar fi traducerea din castiliană în italiană Cristoforo Colombo, care era fiul lui Domenico Colombo, ţesător şi apoi comerciant, şi al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat şi de aceea se iniţia în lumea navigării la o vârstă foarte fragedă.
Se pare că între anii 1474 şi 1475, Cristofor Columb ar fi călătorit până la insula Chios, posesiune genoveză în Marea Egee, ca marinar şi, foarte posibil, comerciant.

Originea şi tinereţea lui Cristofor Columb



Columb s-a născut la Genova, în Italia, în anul 1451. Tatăl său a fost ţesător şi se presupune că fiul său Cristofor a intrat în acest comerţ de mic copil. Informaţii despre începutul carierei sale de navigator sunt nesigure.

La mijlocul anului 1470 a efectuat prima sa călătorie spre insula Chios, situată în Marea Egee. În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se afla în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de piraţi şi nava pe care se afla Columb s-a scufundat, însă acesta a înotat până la ţărm şi a găsit adăpost la Lisabona. Stabilindu-se acolo, unde fratele său Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a căsătorit în 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din această căsătorie, Diego, s-a născut în 1480.

Bazându-se pe informaţiile acumulate de-a lungul călătoriilor sale şi studiind cărţile şi hărţile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia că pământul este cu 25% mai mic decât se credea până atunci. Pornind de la această premiză, Columb credea că se poate ajunge în Asia mai repede, navigând spre vest. În anul 1484, şi-a prezentat ideile lui João al II-lea, regele Portugaliei, cerând finanţare pentru o călătorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsă de către o comisie regală maritimă.

Puţin timp după aceasta, Columb s-a mutat în Spania unde planurile sale au câştigat suportul unor persoane foarte influente, aranjându-se astfel o audienţă în 1486 la Isabella I, regina Castiliei.

Tot în acest timp, a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez, care a devenit apoi amanta sa şi mama celui de-al doilea fiu, Ferdinand Columb.
În Spania, ca şi în Portugalia, comisia regală i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat însă să caute ajutor şi, în sfârşit, în aprilie 1492 insistenţa sa a fost recompensată: Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, şi regina Isabella au fost de acord să sponsorizeze expediţia.

Contractul semnat menţiona că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite şi în plus i se acorda o zecime din toate metalele preţioase descoperite sub jurisdicţia sa.

Prima călătorie




Prima expediţie pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria - de aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, Pinta şi Nina - două caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Cele două nave mai mici erau comandate de către Martín Alonso Pinzón şi fratele său Vicente Yañez Pinzón şi cu 90 de oameni. Este ales pentru traversarea oceanului drumul alizeelor.

La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta zăreşte pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America). Sunt descoperite insulele: Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio-Española. Pe 15 martie 1493 Columb revine triumfător în Spania. Columb a explorat la fel şi coasta de nord-est a Cubei (a acostat pe 28 octombrie), şi coasta nordică a Hispaniolei, din 5 decembrie. Aici a eşuat Santa Maria, în dimineaţa de Crăciun 1492, echipajul fiind nevoit s-o abandoneze. El a fost primit de localnicul cacique Guacanagari, care i-a permis lui Columb să îşi lase câţiva din oamenii săi în acel sat când va pleca. Columb a lăsat 39 de oameni şi a întemeiat aşezarea La Navidad, care astăzi este o localitate din Haiti. Înainte de a se întoarce în Spania, Columb a răpit între zece şi douăzeci şi cinci de indieni, pe care i-a luat cu el. Doar şapte sau opt din ei au ajuns vii în Spania, ei făcând o impresie deosebită la Sevilia.

A doua călătorie



Columb imediat a plănuit o a doua expediţie cu 17 vase şi aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcările au fost făcute pe insulele: Dominica, Guadalupe şi Antigua. Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toţi oamenii au fost ucişi, iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, şi aproape de Capul Isabella (Republica Dominicană), a stabilit o colonie care a devenit prima aşezare europeană în Lumea Nouă.

Părăsind colonia pentru o călătorie de explorare în primăvara anului 1494, Columb a cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o că nu este o insulă ci o parte a continentului asiatic. Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat că între colonişti se iscaseră serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre Spania pentru a-şi expune revendicările. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea băştinaşilor a căror iniţială prietenie a dispărut datorită brutalităţii europenilor.

Columb a reuşit să-i învingă pe băştinaşi în bătălia din martie 1495 şi a deportat un număr mare dintre ei în Spania pentru a fi vânduţi ca sclavi. Regina Isabella s-a opus şi supravieţuitorii au fost returnaţi. O comisie regală de investigaţii a ajuns la Isabella în octombrie 1495. Pentru că acest grup critica insistent politica sa, Columb a stabilit o nouă capitală în Santo Domingo şi a plecat spre Spania lăsându-l pe Bartolomeu la comandă. A raportat direct regelui Ferdinand şi reginei Isabella care au înlăturat orice critică la adresa lui Columb. Suveranii au promis că vor trimite o nouă flotă, dar pentru că le-a scăzut entuziasmul din cauza neproductivităţii coloniilor, a durat aproape doi ani până când opt vase au fost trimise.

A treia şi a patra călătorie




Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad (Sfânta Treime). Atunci a descoperit insula care se numeşte acum Venezuela. După ce a navigat de-a lungul coastei a intrat în Golful Paria. La gurile râului Orinoco a coborât puţin pe uscat. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o „Lume Nouă” necunoscută încă europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind şi alte insule noi printre care şi insula Margarita după care şi-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola.

Ajungând în Santo Domingo (31 august), Columb a găsit o parte din colonie revoltându-se împotriva fratelui său. A anihilat rebelii şi şi-a intensificat eforturile, însă inutil după cum s-a dovedit a fi, să convertească băştinaşii americani la creştinism. De asemenea a extins operaţiunile de extragere a aurului. În acest timp adversarii săi din Spania au convins regalitatea că insula Española ar trebui să aibă un nou guvernator. În mai 1499, coroana l-a îndepărtat pe Columb şi l-a numit pe Francisco de Bobadilla, care a ajuns pe data de 23 august 1500 pe insulă, şi i-a arestat pe Columb şi pe fratele său Bartolomeu. I-a încătuşat şi i-a trimis în Spania. Columb a insistat să rămână cu cătuşele până când regina avea să i le scoată. Monarhii i-au iertat pe cei doi fraţi şi i-au răsplătit, dar au refuzat să le dea comanda coloniilor. Bobadilla a fost înlocuit ca guvernator după puţin timp de către Nicolas de Ovando.

Deşi Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra călătorie în căutarea unei rute vestice către India, la dispoziţia sa au fost puse doar patru caravele în stare proastă de funcţionare şi i-a fost interzis să se oprească în insula Española. Expediţia a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfârşitul celor 21 de zile de cursă rapidă peste ocean, navele sale aveau neapărată nevoie de reparaţii. Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo, dar i-a fost interzis să intre în port, deşi se apropia un uragan foarte puternic. După ce a terminat reparaţiile la nava sa, Columb s-a îndreptat spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de şase luni căutând o trecere spre vest. În ianuarie 1503 a debarcat în Panama şi a stabilit o aşezare, dar revoltele din cadrul echipajului şi problemele cu băştinaşii l-au făcut pe Columb să renunţe la această idee.

Expediţia s-a redus la două caravele ce navigau spre Hispaniola, dar vasele putrezite au eşuat aproape de Jamaica (23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri în Hispaniola cerând ajutor, în timp ce forţa băştinaşii să le dea de mâncare oamenilor. Ajutorul a ajuns aproape după un an, fiind întârziat deliberat de către Ovando. Puţinul echipaj care a mai rămas s-a îmbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo, apoi a pornit spre Spania, atingând Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci Columb nu a mai navigat niciodată.

Descoperirea Americii




Descoperirea Americii se datoreste “unei erori norocoase” . Pe baza credintei ca pamantul e sferic si ca apusul Europei nu e separat de Extremul Orient decat prin Oceanul Atlantic , Cristofor Columb a pornit , in 1492 , sa descopere drumul Indiilor spre vest si a nimerit , fara sa-si fi dat seama , in America .

Cum rezulta din documentele recent descoperite in arhivele Genovei , Cristofor Columb s-a nascut intre 26 august si 31 octombrie 1451 , dintr-o familie de tesatori genovezi , care tinea si un debit de vinuri . Nu avea deci stramosi nobili , nu a facut studii universitare stralucite , nu putea avea cultura stiintifica , nici relatiile savante , nici experienta maritima “de 40 de ani” , cu care avea sa se laude mai tarziu . Dupa ce a urmat un timp meseria tatalui sau , a facut ca marinar cateva calatorii in Mediterana si a luat parte la o expeditie in Anglia , apoi s-a stabilit la Lisabona , unde traia , impreuna cu fratele sau Bartolomeu , din copierea hartilor maritime si unde s-a casatorit .

Descoperirile portugheze , care faceau necontenite progrese , l-au atras intr-atat , incat s-a dus si el pana in Guineea portugheza . Povestirile navigatorilor , care pretindeau ca au vazut , la vest de Azore , plutind pe ocean , sculpturi de lemn , trestii uriase si lemne necunoscute in Europa , confirmau indicatiile multor harti care aratau existenta unor insule asezate in largul oceanului neexplorat . Pe de alta parte , Columb a cunoscut harta si scrisoarea celebrului medic si astronom florentin Paolo Toscanelli , trimise unui preot portughez in 1474 . Scrisoarea care s-a pastrat vorbeste de un drum spre Indii si spre insula Cipangu (Japonia) . “Insula aceasta e bogata in aur , in perle si in pietre pretioase ; templele si palatele sunt acoperite cu aur masiv” . Indicatiile lui Toscanelli , care reduceau cu o treime circumferinta pamantului , intarira credinta lui Columb ca , plutind spre vest , “ar descoperi Cipangu si alte insule necunoscute” .



In 1483 , Columb ceru regelui Ioan al II lea al Portugaliei trei caravele aprovizionate pentru un an . La avizul cosiliului sau , Ioan al II lea declina propunerea . Prin fratele sau Bartolomeu , Columb facu aceeasi cerere regelui Angliei si regelui Frantei , dar fu refuzat si de acestia . Atunci s-a stabilit in Spania , unde si-a asigurat protectia ducelui Medina Celi si a altor demnitari de la curte . Propunerea lui fu supusa unei comisii , ai carei membri in unanimitate o gasira inacceptabila . La interventia confesorului sau Isabella primi totusi pe Columb si , dupa caderea Grenadei , ii accepta conditiile .

Prin conventia de la Santa Fe , Columb primea titlul aproape princiar de amiral , viceregalitatea tuturor pamanturilor pe care ar putea sa le descopere si a zecea parte din produsul comertului cu aceste tari .

La 3 august 1492 , Columb parasi portul Palos cu trei caravele si 120 de oameni . Dupa ce atinse insulele Canare , se avanta in necunoscut . Impinse de un vant favorabil , corabiile mergeau atat de repede , incat , in zorii zilei de 12 octombrie , marinarii zarira la marginea orizontului o fasie de pamant . Columb credea ca se afla in fata Cipangului . In realitate , se afla in fata insuleleo Bahama . Peste cateva zile , el descoperi insula Cuba pe care o lua drept Cipangu , apoi insula Haiti pe care , din cauza climei sale asemanatoare Spaniei , o boteaza Espanola . Toate eceste insule erau locuite de oameni bruni , aproape goi , dar impodobiti cu obiecte de aur . Convins ca a ajuns in Indii , Columb i-a numit indieni . Dupa ce , din resturile uneia din corabiile sale naufragiate , a construit prima intaritura spaniola in Haiti , Columb a ordonat intoarcerea si , la 15 martie 1493 , a sosit in Spania , cu doi haitieni si cateva mostre de aur , incredintat ca a descoprit tara aurului .

Columb a mai facut inca trei calatorii in America . In cursul celei de-a doua ( septembrie 1493 – iunie 1496 ) , a descoperit o serie de insule din grupul Antilelor mici , locuite de caraibi salbatici , dar inteligenti , a ajuns apoi la Espanola , unde a gasit fortul de lemn distrus si garnizoana macelarita ; iar in drum spre Cuba a descoperit Jamaica . Convins ca la Cuba a atins continentul asiatic , s-a intors la Cadiz .

Expeditia a treia ( mai 1498 – noiembrie 1500 ) l-a condus la gura Orinocului si I-a permis sa atinga pentru prima oara continentul nou , iar in cursul calatoriei a patra ( mai 1502 – noiembrie 1504 ) , a explorat litoralul Americii Centrale si a venit in contact cu civilizatia maya din Yucatan .

Colum nu a corespuns sperantelor pe care Spania le pusese in el . Colonistii care l-au insotit au descoperit tari manoase , dar nu au gasit comorile de aur la care se asteptau . Ei au inceput sa se certe intre dansii si sa trimita in Spania plangeri impotriva lui Columb . Pentru a pune capat acestor conflicte , amiralul insusi a cerut reginei Isabella sa trimita un comisar care sa verifice plangerile indreptate contra lui . Comisarul l-a pus pe Columb in lanturi si l-a trimis in Europa . Regina l-a eliberat , dar nu l-a mai lasat stapan pe tarile descoperite . In ultima sa expeditie , Columb si-a pierdut corabiile pe coasta Americii Centrale si s-a intors bolnav in Spania ( 1504 ) . El a murit , in 1506 , sarac si aproape uitat , fara sa stie ca a dat Castiliei o Lume Noua .



Primul care anunta lumii descoperirea unui nou continent fu Amerigo Vespucci . Originar din Florenta , Vespucci ajunse in Spania , pe la 1490 , ca agent al Bancii Medici . In 1497 – 1498 si 1499 – 1500 , el intreprinse doua calatorii , care-l condusera pe coasta nord-est a Americii de Sud , numita de el Venezuela adica “Venetia Mica ”, din cauza locuintelor construite de indieni pe apa In descrierile sale de calatorie , Vespucci a sustinut ca pamantul explorat de el apartine unui continent nou . Umanistul german Ringmann a propus , si posteritatea a aprobat , ca Lumea Noua descrisa de Vespucci sa fie numita America . Numele acesta s-a generalizat la mijlocul secolului al XVI lea .

Explorarile geografice , care culmineaza cu descoperirea Americii , au fost incoronarea unor lungi sfortari care au inceput cu cruciadele si s-au intensificat in secolul al XV lea , sub actiunea unor cauze economice , politice , intelectuale si religioase .

Vikingii au fost primii



Chiar dacă vikingii au fost primii care au ajuns in Lumea Nouă, venind prin nordul Atlanticului ( Groenlanda ), Cristofor Columb este considerat descoperitorul continentului american, deoarece descoperirea vikingilor nu a avut urmări deosebite, nu au avut loc colonizări masive.

Marele navigator a găsit continentul fără să-şi dea seama. Corăbiile trecuseră pe lângă Insulele Canare, traversaseră Atlanticul, iar Columb a crezut că a ajuns în Asia, continentul mult visat. Nu ştia că în acea zonă deja ajunseseră corăbierii spanioli şi portughezi, dar în urma călătoriilor care înconjurau Africa, pe la Capul Bunei Speranţe.

Columb vroia să înconjoare Pământul prin ruta vestică, după o hartă făcută de un astronom din Florenţa, care afirma că Pământul este rotund. Din păcate pe harta astronomului circumferinţa Pământului a fost calculată greşit, Asia fiind în realitate, mult mai departe faţă de locul unde ajunsese Columb. Acesta ajunsese de fapt în nordul Cubei , în insulele Arhipelagului Bahamas. Prima insulă pe care a pus piciorul a numit-o San Salvador, iar în Haiti întemeiază prima colonie spaniolă. Columb considera ca insula San Salvador este India, Cuba este China, iar Haiti este Japonia.

Se întoarce în Spania doar cu două dintre cele trei nave, nava amiral Santa Maria eşuase. Întors in Spania, este sărbătorit şi numit amiral dar şi vicerege al Indiei, deşi nu călcase pe pământul acesteia.
Mai face încă trei expediţii, ia cu el mulţi oameni şi întemeiază colonii în insule, fiind sincer convins că a ajuns în bogata Indie. De fapt Columb descoperise America Centrală. Se îmbolnăveşte grav în una din călătoriile sale şi moare în sărăcie,fără să ştie că descoperise America Centrală.

Noul continent nu s-a numit Columbia, cum ar fi fost normal, dintr-o eroare.
Un tipograf tipăreşte în 1506, chiar înainte de moartea lui Columb, o broşură, făcând un fals, fără ştirea navigatorului Amerigo Vespucci. În broşură se spunea că Vespucci ar fi descoperit în cele patru călătorii ale sale un pământ îmbelşugat, un adevărat paradis. Cărticica a avut mare succes si a ajuns la doi geografi germani, care au numit noul continent America, după numele lui Amerigo Vespucci. Falsul a fost ulterior descoperit, dar numele continentului a rămas aşa cum îl ştim şi astăzi.

Mai târziu, ca un semn de recunoaştere pentru Columb, a fost construita o navă asemănătoare cu Santa Maria, care a fost numită Santa Maria II. În anul 1893 noua navă va reface traseul parcurs cu mulţi ani în urmă de Cristofor Columb.
Singurul vestigiu rămas din călătoriile lui Columb este ancora corabiei Santa Maria, care se află la muzeul Port au Prince din Haiti. Tot in insula Haiti se află şi un far monumental, numit Farul lui Columb, acici păstrându-se şi cenuşa marelui navigator.

Primele corăbii au adus în Europa, în afară de faima navigatorilor şi unele plante necunoscute europenilor: roşia, porumbul şi cartoful.
La rândul ei America a primit de la europeni grâul, strugurii şi fructele tropicale.

Cristofor Columb - Raspanditorul sifilisului

In urma unor ample cercetari, specialistii americani au identificat originile sifilisului.

Intr-o maladie care inca mai afecteaza zonele sarace ale Africii sau Americii de Sud, cunoscuta sub numele de pian. Acesta boala tropicala, spre deosebire de sifilis, este neveneriana si se manifesta prin leziuni cutanate sau viscerale.
Dupa ce au analizat 26 de tulpini de treponeme (bacterii) cu ajutorul geneticii moleculare, cercetatorii au descoperit o foarte mare asemanare intre tulpinile sifilisului si cele care stau la origina pianului.

Mergand pe firul istoriei, Kristin Harper, coordonatoarea echipei de la Universitatea din Atlanta, S.U.A., este de parere ca cel care a adus aceasta bacterie din Lumea Noua este nimeni altul decat Cristofor Columb si echipajul sau.
Bacteria, adaptata la o clima umeda, a suferit mutatii impuse de clima temperat europeana, iar aceasta noua subspecie formata este cea care sta la originea sifilisului, o boala cruda care a curmat nenumarate vieti in secolele trecute.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu